Flavius Stîngaciu – Colecția MATCA, o călătorie a transformării
Metamorfoza este esența colecției MATCA, semnată de tânărul designer Flavius Stîngaciu. Inspirată de ciclul de viață al moliei – de la ou la crisalidă și adult – colecția explorează fragilitatea, transparența și dematerializarea materialelor, transformând fiecare piesă într-un mic univers al schimbării.
Ideea a luat naștere dintr-un gest simplu, dar încărcat de semnificație: privirea designerului a surprins moliile care invadează casa scării blocului său din anii ’60, lângă Gara de Nord, și a transformat această experiență într-o narațiune vizuală și tactilă. În dialogul nostru, Flavius ne împărtășește procesul creativ, de la primele schițe și alegerea materialelor până la evoluția siluetelor, precum și reflecțiile sale despre modă, efemeritate și inspirație personală.
Cum a luat naștere ideea colecției MATCA?
F:S Primesc adesea această întrebare, pentru că este, într-adevăr, foarte generală. Ideea colecției MATCA a luat naștere dintr-un gest simplu, dar plin de semnificație: locuiesc într-un bloc vechi, construit în anii ’60, lângă Gara de Nord. Seara, pe casa scării, o mulțime de molii își fac apariția, creând o atmosferă misterioasă. Eu am simțit această prezență ca pe un mesaj al universului și am decis să le aduc un omagiu printr-o colecție care să surprindă frumusețea și fragilitatea lor, explorând metamorfoza și dematerializarea lor în mod artistic.
De ce ai ales molia ca sursă de inspirație și cum ai transpus metamorfoza ei în haine?
F.S Așa cum am spus și anterior, sunt atent la mesaje și cred că nimic nu este întâmplător. În documentarele și studiile pe care le-am parcurs, am descoperit că molia are o simbolistică puternică: în unele culturi reprezintă transformarea, în altele echilibrul fragil dintre viață și moarte. În cultura românească, molia are o legătură strânsă cu fibrele textile, ceea ce a făcut-o insecta perfectă pentru conceptul meu. Metamorfoza ei se reflectă în colecție prin dematerializare – intervențiile pe care le-am făcut manual în țesături urmăresc să redea fragilitatea și transformarea moliei. Pot spune că, în procesul de manufactură, am fost și eu, într-un fel, o mică molie, explorând și transpunând această transformare în haine.
Ce înseamnă pentru tine dematerializarea în modă?
F.S. Cercetând și urmărind foarte multe postări pe diverse rețele de socializare, mi-am dat seama că în România lipsește aproape cu desăvârșire partea de couture, sau cel puțin o formă autentică a acesteia. Am decis că vreau să fiu printre cei care acceptă provocarea de a face altceva, de a aduce o perspectivă diferită. Eu am terminat pictura în liceu, iar acolo am descoperit pasiunea pentru culoare și compoziție. Acum am oportunitatea să le arăt oamenilor cum se poate împleti gândirea unui pictor cu cea a unui designer. Pentru mine, dematerializarea în modă este un concept contemporan care explorează fragilitatea, transparența și transformarea materialului. Afară este tot mai prezentă această abordare, iar în România procesul este mai lent, dar sunt convins că în 3–4 ani vom vedea mai multe experimente și intervenții pe partea textilă, care vor aduce dematerializarea mai aproape de public.
Cum a decurs procesul de lucru – de la primele schițe până la realizarea efectivă a colecției?
F.S. Dumnezeule, procesul a fost foarte complicat și complex. Fiind prima mea colecție, totul s-a mișcat mai lent și a necesitat multă răbdare, schimbări de perspectivă, idei, schițe și materiale. Am împărțit procesul în patru etape.
Prima a fost cercetarea, care a durat mult, pentru că subiectul are legătură cu biologia, ieșind din zona mea artistică. A fost greu pentru că voiam să transpun conceptul în modă într-un mod clar, dar să păstrez și un grad de mister și rafinament.
A doua etapă a fost realizarea schițelor, atât artistice, cât și tehnice, care a fost, probabil, cea mai lungă. Cred că am făcut peste 70 de schițe până să ajung la rezultatul final.
A treia etapă, preferata mea, a fost alegerea materialelor. Știam că toate țesăturile vor fi naturale, pentru a-mi permite să interven manual asupra lor prin diverse tehnici de transformare.
A patra etapă a fost producția efectivă, de la realizarea tiparelor standard, croirea și coaserea fiecărei piese. Din fericire, știam să fac toate aceste lucruri tehnice, ceea ce a făcut procesul mai ușor. Ultima etapă a fost styling-ul, care a mers foarte repede.
Finalizând procesul de creație, mi-am dat seama cât de important este să-ți concretizezi ideile încă de la început. Astfel, etapele următoare merg mult mai rapid, pentru că știi clar ce trebuie să faci și ce trebuie să livrezi.
Ce rol a avut cercetarea materialelor și cum ai ales țesăturile?
F.S.Unul dintre punctele forte ale colecției MATCA îl reprezintă materialele și relația lor cu procesul de transformare. Așa cum am menționat, am ales să folosesc țesături naturale, pentru că ele au calități unice: se rup și se destramă într-un mod specific, se decolorează diferit spre deosebirea țesăturilor sintetice. În plus, inspirația colecției fiind strâns legată de natură și biodiversitate, era firesc să folosesc materiale care să exprime acest lucru.
Cea mai mare provocare a fost să găsesc culorile potrivite în depozitele de materiale. A trebuit să caut în fiecare colț până să descopăr verdele cald, plin de viață și vibrație. Am gândit materialele ca pe un suport care să redea metamorfoza moliei: stadiul oului este reprezentat de portocaliu, prima formă de viață, scânteia care dă naștere întregului proces; stadiul larvar, cel mai activ și vital, este ilustrat prin bouclé-ul verde; pentru crisalida sau pupa am folosit materiale transparente, care lasă să se vadă forma ce se dezvoltă în interior, simbolizând potențialul în creștere; iar molia adultă, cu o paletă mai închisă, violet și negru, reflectă gradul maxim de dematerializare.
Pe scurt, fiecare țesătură a fost aleasă și poziționată cu grijă, astfel încât narațiunea colecției să fie clară și armonioasă pentru privitor.
Cum s-au transformat siluetele pe parcursul colecției și ce simbolizează aceste transformări?
F.S. Tema colecției cercetează cele patru stadii principale ale metamorfozei: ou, larvă, pupa și molia adultă, dar include și stadii intermediare. Privind MATCA, oamenii nu urmăresc doar o colecție de modă, ci devin martorii unei întregi povești de viață a moliei, de la naștere până la maturitate.
Colecția începe cu o reinterpretare a taiorului clasic feminin, un costum din lână din două piese, simbol al formei tradiționale în croitorie. Pe măsură ce prezentarea avansează, tiparul începe să se dezvolte, să se dividă și să se recompună; gulerul crește, apar elemente noi, iar croiul în sine suferă o metamorfoză. Tiparul de bază al taiorului evoluează pe parcursul colecției, oglindind transformarea naturală a moliei.
Probabil că și eu am trecut, la rândul meu, printr-o transformare subconstientă, crescând odată cu colecția. Termenul de „transformare” mă pasionează și cred că pentru un artist evoluția este cheia succesului. Sunt recunoscător că am reușit să transpun această idee în material și formă.
Ce mesaj dorești să transmiți prin MATCA celor care o văd sau o poartă?
F.S. Colecția MATCA are un grad conceptual ridicat și pentru a înțelege pe deplin acest concept rafinat este nevoie de sensibilitate. Îmi doresc ca oamenii care privesc, poartă sau citesc despre MATCA să înțeleagă gustul rafinat și narațiunea transformării noastre, să accepte procesul metamorfic prin care trece corpul nostru. Fiecare stadiu al vieții vine cu texturile și culorile lui, cu rupturi și suprapuneri unice. Cred că ar trebui să ne bucurăm și să acceptăm aceste etape evolutive, care ne definesc și ne îmbogățesc experiența.
Ai menționat legătura dintre materie, țesătură și efemer – cum vezi această relație în contextul modei actuale?
Moda contemporană tinde să fie rapidă și minimalistă, dar MATCA aduce o reflecție asupra efemerității. Ciclul scurt de viață al moliei, doar 18 zile, inspiră modul în care textura și țesătura pot surprinde fragilitatea și transformarea. Prin tehnicile de dematerializare, colecția transpunefragilitatea și efemeritatea în material, invitând privitorul să simtă frumusețea trecerii timpului și a metamorfozei.
Dacă MATCA ar fi o emoție, care ar fi aceasta?
F.S. Dacă MATCA ar fi o emoție, ar fi reflexie și anticipare, împletite cu o curiozitate subtilă. Colecția invită privitorul să exploreze, să atingă și să simtă materialele, transformând gestul de a privi într-o experiență tactilă și aproape intimă. Fiecare textură, fiecare dematerializare stimulează simțurile și trezește dorința de a descoperi procesul ascuns al transformării.
Ce înseamnă pentru tine premiul Creative Fantasy oferit de BAHRIM?
F.S. La momentul câștigării premiului Creative Fantasy oferit de BAHRIM nu mi-a venit să cred că eu, Flavius, am fost ales. Totul mi s-a părut ireal, am rămas în stare de șoc și cred că i-am mulțumit Ramonei Bahrim, directorul creativ al brandului, de cinci ori. Emoția a fost foarte puternică în acel moment.
Premiul înseamnă pentru mine un privilegiu uriaș: oportunitatea de a vedea cum funcționează un brand românesc, de a învăța lucruri din interior, cum se construiește o comunitate și, cel mai important, cum se poate împleti latura comercială cu cea artistică. Abia aștept să încep internshipul și sunt sigur că totul va decurge foarte bine. Sunt recunoscător pentru această șansă și pentru încrederea acordată.
Unde te vezi după această colecție – ce urmează pentru tine ca designer?
F.S. O spun de foarte multe ori: îmi place să trăiesc prezentul. Iubesc ceea ce simt acum și mă bucur de tot ce am și ce nu am în acest moment. Nu îmi fac planuri mari, deși aspir la ceva măreț, dar acum prefer să păstrezși să consolidez tot ce am realizat pentru următorii ani.
În prezent m-am înscris la master și am început să plantez ideile pentru următoarea colecție. În plus, am primit confirmarea că MATCA a fost selectată la expoziția DIPLOMA de anul acesta. Abia aștept să expun colecția unui public mai larg și să împărtășesc povestea ei cu cât mai mulți privitori.
Cum arată „matca” ta personală, acel loc sau concept la care revii pentru inspirație și echilibru?
F.S. Matca mea este bogată, și asta pot să afirm fără ezitare. Este un loc plin de ordine și creativitate, unde fiecare element contribuie la întreg, ca într-o rețetă culinară: are nevoie de mai multe „ingrediente” pentru a-și atinge perfecțiunea, iar uneori nu totul se dezvăluie, pentru a păstra autenticitatea gustului.
Se construiește din activitățile și micile mele pasiuni: jocurile video, cărțile, poezia simbolistă, teatrul, gusturile pe care le explorez și, mai presus de toate, filmele pe care le iubesc. Toate aceste experiențe și mici refugii creează o parte din matca mea, un spațiu intim în care inspirația și echilibrul se întâlnesc, un loc al reflecției și al transformării personale.
Iar atunci când prea plinul meu își iese din matca, apare claritatea, acel moment în care ideile se ordonează, se definesc și se transformă în acțiune. Este felul în care matca mea se regenerează, păstrând echilibrul între inspirație și structură, între haos și disciplină.
Colecția MATCA nu este doar o demonstrație de măiestrie tehnică și artistică, ci și o invitație la reflecție asupra transformării – în modă, dar și în viață. Prin fiecare piesă, Flavius Stîngaciu ne arată cum fragilitatea se poate împleti cu rafinamentul, cum dematerializarea devine limbaj și cum un concept aparent simplu poate deveni o poveste întreagă.
Privind mai departe, designerul continuă să-și dezvolte universul creativ, pregătind următoarea colecție și participând la expoziția DIPLOMA, într-un parcurs care promite să redefinească eleganța contemporană și să aducă în prim-plan o viziune unică asupra modului în care moda poate reflecta metamorfoza și efemeritatea.