Fotografia ca formă de introspecție
Uneori, cele mai frumoase povești încep din întâmplare. Așa s-a născut și relația acestui tânăr fotograf cu arta imaginii — dintr-un moment neplanificat, care avea să-i schimbe definitiv traiectoria. De la primele cadre surprinse la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca până la energia intensă a backstage-urilor de la Romanian Creative Week, Gala UAD sau Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week, parcursul său vorbește despre pasiune, disciplină și o căutare continuă a autenticității.
În acest interviu, descoperim un artist care îmbină estetica filmului noir cu emoția momentului, un fotograf care vede moda nu doar ca pe o expresie a frumuseții, ci ca pe o formă de introspecție și dialog vizual.
1. Cum a început povestea ta cu fotografia? Ți-ai dorit dintotdeauna să fii fotograf sau a fost o descoperire pe parcurs?
Povestea mea cu fotografia a început odată cu studiile la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Nu era un plan sau o dorință de-a mea, am ajuns la secția Foto-Video după nereușita la proba de admitere pentru o altă specializare. La început nu știam ce presupune să fii fotograf și nici nu mă gândeam că acest drum ar putea fi al meu. Totuși, primul an universitar mi-a deschis un univers complet nou, plin de provocări și posibilități, iar ceea ce părea o întâmplare nefericită s-a
transformat treptat într-o pasiune profundă și autentică.
2. Ce te atrage cel mai mult în zona de fashion photography? Există ceva unic în această industrie care îți stimulează creativitatea?
Fotografia de modă m-a captivat prin posibilitatea de a lucra direct cu ținutele și de a
surprinde creativitatea designerilor, moda fiind dintotdeauna o pasiune pentru mine iar fotografia mi-a oferit șansa să o exprim vizual și să transform energia unui concept în imagini care spun o poveste. Fiecare ținută, fiecare detaliu și fiecare cadru poate transmite emoție și atitudine, iar fiecare ședință foto devine o provocare de a găsi combinația perfectă între lumină, compoziție și moment. Pentru mine, fotografia de modă nu este doar despre haine, ci despre a crea artă care inspiră,
stimulează creativitatea și face ca fotografia de fashion să fie atât o pasiune cât și o provocare continuă.
3. Ai văzut că îți place estetica de film noir și cea dramatică. Cum reușești să aduci aceste influențe vizuale în proiectele tale de modă?
Estetica filmului noir și cea dramatică sunt pentru mine strâns legate în felul în care gândesc imaginea, ambele se bazează pe contrast, tensiune și capacitatea de a spune o poveste prin imagine. În proiectele mele de modă le îmbin natural folosind lumina, umbrele, unghiurile și expresiile pentru a crea cadre încărcate de emoție și mister, dar fără a forța drama. Estetica dramatică apare adesea inconștient, inspirată de fotografi și artiști care pun accent pe tensiune și emoție, iar elementul estetic noir completează imagine oferind profunzime și structură vizuală. În fashion photography, această combinație funcționează firesc deoarece energia și dinamica scenei, fie
backstage, fie pe catwalk sau studio oferă contextul perfect pentru a transforma hainele și gesturile într-o poveste vizuală coerentă și intensă.
4. Ai fost fotograf la RCW, Gala UAD și Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week. Cum ai trăitexperiența fotografierii backstage-ului și a catwalk-ului?
Participarea la RCW a fost primul meu contact real cu fotografia de catwalk și backstage dar și momentul în care mi-am descoperit pasiunea pentru fotografia de modă. Experiența a fost electrizantă, m-a inspirat să văd fotografia de modă ca o extensie a felului meu de a percepe lumea. Evenimentele ulterioare cum ar fi Gala UAD și Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week m-au provocat să găsesc echilibrul între control și spontaneitate, backstage-ul cu agitația sa, m-a învățat să surprind momente autentice, iar catwalk-ul m-a învățat să fiu atent și să prind exact clipa
potrivită. Toate aceste experiențe mi-au confirmat că fotografia de modă este modul prin care vreausă-mi exprim creativitatea și viziunea.
5. Backstage-ul este adesea plin de haos și emoții. Cum surprinzi acele momente autentice fără să le pierzi în agitația din jur?
Backstage-ul este un spațiu plin de energie și agitație, însă ceea ce mă atrage cel mai mult sunt momentele neașteptate în care totul se armonizează perfect. Totul ține de atenție și prezență, trebuie să fii atent la fiecare detaliu, la gesturi, expresii și mișcări, pentru a surprinde clipa unică care nu se va mai repeta. Modelele sunt conștiente că sunt fotografiate și cooperează, iar această colaborare face ca momentele autentice să iasă cu adevărat în evidență. Tocmai aceste clipe, când energia și emoția se întâlnesc într-o sincronizare naturală creează cadre puternice și pline de viață.
Această combinație între spontaneitate și armonie este ceea ce mă inspiră cel mai mult și transformă fotografia de backstage într-un proces creativ captivant și plin de satisfacție.
6. Ai și proiecte personale, cu natură statică și compoziții mai intime. Cum diferă abordarea ta când treci de la efervescența fashion-ului la liniștea acestor proiecte?
Proiectele mele personale de natură statică apar în momentele în care pot să mă concentrez cu adevărat pe idei care au o semnificație personală. Spre deosebire de efervescența fashion-ului, aici totul se desfășoară mai lent, lucrând câteva săptămâni cu obiecte care au o încărcătură personală. Fotografia de natură statică îmi aduce liniște, nostalgie și satisfacție, fiind un spațiu în care pot să acord atenție fiecărui detaliu într-un ritm complet diferit față de show-urile de modă, mai calm și mai reflexiv.
7. Fotografia ta explorează identitatea și emoția. Cum transformi aceste concepte abstracte în imagini care să transmită un mesaj puternic?
Pentru mine, identitatea și emoția se construiesc din detalii aparent mărunte cum ar fi o privire, un gest, o postură, felul în care lumina cade pe chip sau pe o ținută. Nu încerc să le forțez, ci să le las să se manifeste natural în fața camerei. Rolul meu este de a fi atent și să creez contextul în care aceste stări pot apărea, iar apoi să le amplific prin compoziție, lumină și atmosferă. În felul acesta, fotografia devine mai mult decât o imagine estetică, devine un canal prin care concepte abstracte precum identitatea și emoția se materializează în formă vizuală și pot transmite un mesaj
autentic și puternic.
8. Ce înseamnă pentru tine să fii parte din noua generație de fotografi de fashion din România?
A face parte din noua generație de fotografi de fashion din România vine cu provocări reale. E dificil să vii cu ceva cu adevărat autentic pentru a te face remarcat într-o industrie plină de talente, dar acestă competiție mă împinge să cresc și să mă dezvolt constant. Ceea ce îmi place cel mai mult, însă, este comunitatea pe care o descopăr, oameni cu aceleași pasiuni și vise, alături de care ducem mai departe fotografia de modă din România.
9. Există artiști sau fotografi care te-au inspirat puternic în călătoria ta vizuală?
Există mai mulți artiști și fotografi care m-au inspirat profund în călătoria mea vizuală,
printre ei numărându-se Rafael Pavarotti, Annie Leibovitz, Hugo Yu, Daniel Archer, Tim Walker, Chelsie Craig și Szilveszter Mako. Fiecare dintre acești artiști m-au influențat diferit, unii prin modul în care compun cadrele, alții prin felul în care surprind emoția, lumina sau povestea din spatele imaginii. Studiind lucrările lor am învățat să îmi definesc propriul stil și să îmi dezvolt sensibilitatea vizuală îmbinând tehnica cu intuiția și atenția la detalii.
10. Dacă ar fi să alegi o singură fotografie care te definește ca artist, care ar fi aceea și de ce?
Când mă gândesc la fotografia care m-ar defini ca artist, ar fi una în care se regăsește echilibrul dintre estetică și emoție. Cred că esența muncii mele stă în această balanță între control și spontaneitate, între atenția la detaliu și instinctul de moment, iar o astfel de imagine ar trebui să transmită nu doar frumusețea vizuală ci și o emoție autentică. În același timp, simt că fotografia care mă definește pe deplin nu este încă realizată, ea rămâne mereu următoarea pe care o caut, rezultatul
unui proces continuu de explorare și evoluție.
11. Cum vezi evoluția fotografiei de modă în România? Crezi că se conturează un stil propriu sau încă ne raportăm prea mult la trendurile internaționale?
Cred că fotografia de modă din România este într-un proces de afirmare, deși încă ne raportăm mult la trendurile internaționale se simt tot mai clar încercările fotografilor de a-și găsi propria voce și de a construi un stil autentic adaptat contextului local. Pe măsură ce industria crește și se maturizează, apar tot mai multe proiecte personale și editoriale care combină influențele internaționale cu sensibilitatea și cultura românească. În acest fel, fotografia de modă din România
începe să-și contureze identitatea proprie, iar eu cred că această tranziție este extrem de interesantă și plină de potențial pentru viitor.
12. Care este următorul pas în cariera ta? Ai un proiect pe care abia aștepți să-l dezvălui?
Următorul pas este de a dezvolta colaborări cât mai strânse cu tineri designeri din România, să construim proiecte comune și să ne susținem reciproc în creșterea profesională și creativă. Cred foarte mult că această susținere reciprocă este esențială pentru a crea un mediu vibrant în care fiecare dintre noi să poată să își dezvolte vocea artistică. În paralel îmi propun să rămân prezent și implicat activ la show-urile de modă din țară, fie că sunt la Cluj, Iași, Sibiu sau București, pentru că
aceste evenimente reprezintă pentru mine un teren de inspirație continuă. Backstage-ul rămâne locul unde pot surprinde cele mai vii și autentice momente, iar asta este direcția pe care vreau să o urmez mai departe.
Povestea lui David Kato este dovada că arta nu urmează întotdeauna un drum planificat, ci se construiește pas cu pas, din curiozitate, perseverență și sensibilitate. Într-o lume a imaginilor efemere, el alege să caute emoția autentică, echilibrul dintre lumină și umbră, dintre control și spontaneitate. Fiecare cadru devine o confesiune vizuală, iar fiecare proiect o nouă etapă în explorarea propriei viziuni artistice. Iar poate tocmai această căutare continuă face ca fotografia lui să rămână vie — mereu în mișcare, mereu în evoluție.
