Dincolo de podium: ce ne spune generația UNArte Moda 2026 despre viitorul modei românești
Documentarea Galei Absolvenților UNArte Moda 2026 ajunge la final. În ultimele zile am publicat imagini din prezentare, am urmărit îndeaproape colecțiile și am avut bucuria de a lansa prima ediție The Podium Awards – Emerging Designers Edition, un proiect prin care ne propunem să susținem designerii aflați la început de drum prin oportunități editoriale și vizibilitate.
Mi-aș fi dorit să dedic un spațiu fiecăruia dintre cei aprox 40 de absolvenți care și-au prezentat colecțiile pe catwalk. Fiecare proiect a avut propria identitate, propriile întrebări și propriul mod de a înțelege designul vestimentar. Un singur articol nu poate surprinde întreaga complexitate a acestei generații, motiv pentru care voi reveni asupra multora dintre aceste colecții prin interviuri, editoriale și materiale dedicate.
Dincolo de spectacolul unei gale de absolvire, ediția din acest an a oferit o imagine interesantă asupra preocupărilor noii generații de designeri. Nu am văzut o estetică dominantă și nici o încercare de a urma aceeași direcție. Dimpotrivă. Diversitatea a fost poate cea mai puternică trăsătură a acestei promoții.
În locul unei mode preocupate exclusiv de tendințe, am întâlnit o generație interesată de identitate, de memorie, de patrimoniu, de relația dintre corp și spațiu, de vulnerabilitate, dar și de posibilitatea modei de a deveni un limbaj prin care pot fi explorate teme culturale și sociale.
Acesta este poate primul lucru pe care îl remarcăm: Colecțiile nu mai încep cu hainele. Încep cu o idee.
Moda ca limbaj cultural
Una dintre cele mai vizibile direcții ale acestei ediții a fost preocuparea pentru construcția unui univers conceptual. Designerii nu au pornit de la obiectul vestimentar, ci de la întrebări, simboluri și experiențe personale care au devenit punctul de plecare al colecțiilor.
Acest interes pentru discurs și narațiune poate fi observat în proiecte foarte diferite între ele. Dominik-Lenard Csankovszky propune o abordare sculpturală, în care volumul și forma devin elemente de expresie. Valentina Bălașa-Ario și Armina Zamfir construiesc apariții cu o puternică dimensiune teatrală, în timp ce Alexandra Oegar și Alexia Maria Oprescu explorează relația dintre structură, arhitectură și imagine printr-un limbaj vizual atent controlat.
La rândul său, Ruxandra Ciobanu demonstrează că și culoarea poate deveni un instrument conceptual. Albastrul intens presărat în colecția ei nu funcționează doar ca alegere cromatică, ci contribuie la construirea unei identități vizuale coerente, capabile să transforme fiecare apariție într-o parte a aceleiași povești.
În toate aceste proiecte se observă o schimbare importantă: moda nu mai este tratată exclusiv ca produs, ci ca un mijloc de exprimare. Colecția devine un discurs, iar designerul începe să își definească propria voce.
Între experiment și libertatea de a crea
UNArte rămâne un spațiu în care experimentul este încurajat, iar generația 2026 demonstrează că această libertate produce rezultate dintre cele mai diverse.
Unele colecții au ales să experimenteze prin construcție, altele prin culoare, prin styling sau prin relația dintre materiale și siluetă. În multe cazuri, jocul devine parte din procesul creativ și nu diminuează seriozitatea demersului, ci îl completează.
Universul marin imaginat de Damian Hanganu, umorul proiectului colectiv 080726 (Maria Enache, Teodora Nechita și Raul Rădulescu), stylingul atent construit din colecția Melisei Savu, estetica îndrăzneață propusă de Alexia Mihăilescu, sau influențele de cabaret reinterpretate de Grațian Bălan demonstrează că experimentul poate lua forme foarte diferite.
Departe de a fi simple exerciții de imaginație, aceste colecții propun noi moduri de a privi moda. Uneori prin ironie, alteori prin spectacol sau prin reinterpretarea unor referințe culturale, toate au în comun curajul de a ieși din formulele previzibile.
Materialitatea devine parte din poveste
Dacă în urmă cu câțiva ani materialul era, de cele mai multe ori, un mijloc prin care era pusă în valoare croiala, în această ediție am observat o preocupare mult mai mare pentru felul în care textilele participă la construcția mesajului.
Mi-a atras atenția cum transparențele, suprapunerile, texturile, intervențiile asupra suprafeței materialului sau contrastele dintre rigid și fluid nu au avut un rol exclusiv estetic. În multe dintre colecții, ele au devenit parte din limbajul prin care designerii și-au construit universul creativ.
Acest interes pentru materialitate poate fi observat în proiectele semnate de Ileana Toma, unde dialogul dintre transparență și structură construiește o estetică delicată, în colecția Alexandra Oegar, unde volumele și materialele contribuie la explorarea identității, în creațiile Harum Mazlan, unde detaliile și finețea execuției susțin atmosfera poetică a colecției, dar și în lucrările Mariei Eliza Rusu, Marei Coșleacără și Alexandrei Dumitru, Iuliei Taleanu sau Ana Maria Brădescu unde materialul devine un instrument de expresie în sine.
Tradiția ca punct de plecare, nu ca destinație
Un alt aspect care ne-a atras atenția a fost felul în care patrimoniul cultural începe să fie reinterpretat de noile generații.
Nu am văzut o întoarcere nostalgică spre costumul tradițional și nici o reproducere fidelă a unor motive cunoscute. În schimb, mai mulți designeri au ales să extragă simboluri, tehnici sau referințe culturale și să le integreze într-un limbaj contemporan.
Colecțiile semnate de Claudia Pătrașcu și Alina Jianu demonstrează această direcție, în timp ce alte proiecte lasă să se întrevadă influențe subtile care nu sunt niciodată ilustrative, ci reinterpretate printr-o sensibilitate actuală.
Moda masculină își redefinește identitatea
Ediția din acest an a confirmat și o tendință pe care o observăm din ce în ce mai des în școlile de modă: interesul crescut pentru designul vestimentar masculin.
Nu este vorba doar despre un număr mai mare de ținute dedicate bărbaților, ci despre o schimbare de perspectivă.
Colecțiile prezentate de Florin Lupu, Domino Nicolae, Damian Hanganu, Ileana Toma, Cristina David propun o masculinitate mai fluidă, mai sensibilă și mai deschisă experimentului. Siluetele clasice sunt reinterpretate, proporțiile devin mai relaxate, iar granițele dintre codurile masculine și feminine sunt explorate fără teama de convenții.
Este o direcție care reflectă nu doar schimbările din moda internațională, ci și modul în care această generație înțelege libertatea de exprimare.
Mai puține tendințe. Mai multă identitate.
Poate cea mai importantă concluzie după această ediție este că generația UNArte Moda 2026 pare mai puțin preocupată să urmeze tendințele și mai interesată să își definească propria identitate.
Colecțiile nu încearcă să ofere răspunsuri universale și nici să demonstreze că există o singură direcție corectă în design. Din contră, ele vorbesc despre diferențe, despre perspective personale și despre curajul de a construi un univers propriu.
Poate tocmai de aceea această ediție nu poate fi rezumată printr-o culoare dominantă, un material preferat sau o anumită siluetă. Ceea ce unește aceste proiecte este diversitatea lor.
Iar într-un moment în care moda riscă adesea să devină uniformă, această diversitate este, poate, cel mai valoros lucru pe care îl oferă noua generație de designeri.
Dincolo de podium începe dialogul
Dacă gala marchează finalul unui parcurs universitar, pentru mulți dintre acești designeri el reprezintă, în același timp, începutul unui nou capitol. În doar câteva minute, fiecare colecție își întâlnește publicul, însă povestea ei nu ar trebui să se încheie odată cu ultimul pas pe catwalk.
Plec de la UNArte cu sute de fotografii, cu multe conversații care au continuat și după prezentări și cu sentimentul că vom mai auzi de mulți dintre acești absolvenți.
Le mulțumesc profesorilor coordonatori Alina-Maria Griga, Venera Arapu, Oana Roșca, Alina Gurguță, Antoaneta Țică, Răzvan Vasilescu și Sergiu Chihaia pentru invitație și pentru deschiderea cu care ne-au primit.
Le mulțumesc și studenților care au avut răbdare să povestească despre colecțiile lor după luni întregi de muncă și emoții.
Iar noi promitem un singur lucru.
Vom continua să le urmărim parcursul. Pentru că, la The Podium, poveștile nu se termină atunci când se sting luminile de pe podium. Atunci, de cele mai multe ori, ele abia încep.
Din această convingere s-a născut prima ediție The Podium Awards – Emerging Designers Edition 2026, o inițiativă prin care ne propunem să oferim tinerilor designeri mai mult decât o recunoaștere simbolică.
Ne dorim să le oferim continuitate. Nu prin trofee sau diplome, ci prin ceea ce știm să facem cel mai bine: documentare editorială, fotografie și dialog.
În cadrul Galei Absolvenților UNArte Moda 2026 am acordat trei premii:
The Podium Interview Award
Gabriela Petroaia
Colecția: OFFTIME
Profesor coordonator: Lector Univ. Dr. Alina Maria Griga
Acest premiu constă într-un interviu dedicat în The Podium Magazine și își propune să aducă în prim-plan procesul creativ, inspirația și parcursul designerului dincolo de colecția prezentată pe podium.
The Podium Editorial Award
Harum Mazlan
Colecția: O mie de pași
Profesor coordonator: Lector Univ. Dr. Sergiu Chihaia
Premiul oferă realizarea unui editorial dedicat în The Podium Magazine, un spațiu în care conceptul și universul colecției pot fi dezvoltate și explorate într-un context editorial.
The Podium Shooting & Editorial Award
Maria Eliza Rusu
Colecția: Façade
Profesor coordonator: Lector univ. dr. Alina Gurguță
Acest premiu oferă realizarea unui shooting editorial exclusiv, însoțit de un material dedicat în The Podium Magazine. Ne dorim ca această colaborare să transforme colecția într-o experiență vizuală nouă și să îi ofere o viață dincolo de podium.
Privind spre viitor
Documentarea unei gale de absolvire înseamnă, pentru mine, mai mult decât arhivarea unui eveniment. Înseamnă observarea unei generații aflate la începutul parcursului său profesional și încercarea de a înțelege direcțiile în care aceasta își propune să ducă designul vestimentar românesc.
Dacă ediția UNArte Moda 2026 ne-a demonstrat ceva, este faptul că tinerii designeri nu mai caută doar să creeze colecții frumoase. Ei construiesc identități, formulează întrebări și folosesc moda ca pe un limbaj prin care pot vorbi despre lumea în care trăiesc.
Iar noi credem că aceste voci merită urmărite și după momentul absolvirii.